La un an după ce a clacat în ultima etapă a „Cursei spre Soare”, slovenul Roglic rămâne favoritul evenimentului, unde versatilitatea sa ar trebui să-i permită să domine competiția.
La un an de la dezamăgirea sa din ultima etapă, slovenul Primoz Roglic abordează din nou Paris-Niza, care începe duminică în Yvelines cu o etapă simplă destinată sprinterilor. La o săptămână după o întoarcere lină la Faun-Ardèche Classic (locul 26), apoi la Drôme Classic (locul 28), liderul echipei Jumbo-Visma speră să-și găsească sentimentele pe drumurile franceze. În timp ce compatriotul său Tadej Pogacar, câștigătorul imperial al Stradei Bianche sâmbătă, continuă să strălucească de la întoarcere, Roglic speră la o trezire de partea „cursei pentru soare”.
Opoziţia, de data aceasta, este condusă de britanicul Adam Yates, columbianul Nairo Quintana şi portughezul Joao Almeida alături de dublu învingător, germanul Maximilian Schachmann, candidat la un hat-trick care nu a mai fost realizat de la Laurent Jalabert (ultimul Câștigător francez în 1997). Dar Roglic, câștigătorul de la Vuelta, este reperul cursei, deoarece profilul său se lipește de caracteristicile evenimentului.
În largul său la cronometrul de 13,4 kilometri programat miercuri la Montluçon, probă la care este campion olimpic în exercițiu, evoluând și mai ales la munte, în așteptarea sosirii la Col de Turini sâmbătă viitoare, slovenul are asul în mână. Cu sprijinul unei echipe Jumbo de primă clasă, cu atât mai mult cu belgianul Wout van Aert vine pe drumurile franceze pentru a se pregăti pentru marile clasice de primăvară, dar își poate înlocui liderul.
În 2020, fostul săritor cu schiurile abandonează Dauphiné al cărui lider era înainte de ultima etapă. Anul trecut, două căderi pe drumurile din interiorul Nisei l-au condamnat la un loc al 15-lea anecdotic la Paris-Nisa. Ca să nu mai vorbim de o altă cursă organizată de ASO, Turul Franței, pe care a pierdut-o în ajunul sosirii în 2020 și pe care a părăsit-o prematur în urma unei căderi, vara trecută.