Cristinel Romanescu: Tenisul de masă aduce numeroase medalii internaționale. Dar nu avem o sală de competiții la București

Cristinel Romanescu: Tenisul de masă aduce numeroase medalii internaționale. Dar nu avem o sală de competiții la București

Una dintre marile satisfacții sportive pe care le trăiesc românii, dar despre care știu destul de puțin, îl reprezintă tenisul de masă.

Țara noastră este mai mereu pe podium la competițiile internaționale, dar acest sport nu este răsplătit așa cum se cuvine. De aceea, ziarul nostru a realizat un interviu, în exclusivitate, cu Cristinel Romanescu,  președintele Federației Române de Tenis de Masă, care ocupă și funcția de vicepreședinte al Federației Internaționale de Tenis de Masă. Romanescu ne vorbește despre performanțele acestui sport în România, despre satisfacțiile pe care le aduce, dar și despre lipsa unei infrastructuri pentru practicarea tenisului de masă, la scară largă, la noi, în țară.

 

1.      Domnule Cristian Romanescu, în calitate de președinte al Federației Române de Tenis de Masă din România, aș dori să trecem puțin în revistă palmaresul acestui sport național, care a adus numeroase medalii internaționale țării noastre, dar este tratat ca un fel de Cenusareasa, în mediul sportiv.

În primul rând, aș dori să încep prin a sublinia faptul că tenisul de masă este poate singurul sport românesc care se mai poate lăuda, la ora actuală, cu posibilitatea de a -și disputa, de la egal la egal, titluri și medalii la nivel european și mondial, cu cele mai mari forțe ale sportului internațional. Nu este puțin lucru și nu este o întâmplare. Este rezultatul unei munci susținute de generații întregi, la toate categoriile de vârstă. Doar așa se poate atinge înalta performanță, prin interesul acordat creșterii sportivilor. Nu poți avea pretenția performanței la seniori atâta timp cât nu arăți un interes către centrele de pregătire ale copiilor, juniorilor.

În ceea ce privește palmaresul tenisului de masă românesc, mă voi rezuma în a lista performanțele obținute în perioada 2013 – 2017, perioadă care marchează ultimul mandat întreg de Președinte al Federației Române de Tenis de Masă. În martie 2017 am fost reales, preluând astfel un nou mandat. Așadar, în ultimii patru, ani tenisul de masă a adus României nu mai puțin de 80 de medalii internaționale, dintre care 26 medalii de aur, 19 de argint și 35 de bronz. În octombrie 2015, Eliza Samara câștiga aurul european la Ekaterinburg, în octombrie 2016, dublul format din Daniela Dodean Monteiro și soțul acesteia, Joao Monteiro câștigau aurul european în proba de dublu mixt, la Budapesta, iar în decembrie 2016 dublul Adina Diaconu & Andreea Dragoman câștigau, în premieră, pentru Europa,  aurul mondial, în Africa de Sud.

Nu aș afirma, sub nicio formă, faptul că tenisul de masă românesc este un soi de Cenușăreasa în mediul sportiv românesc. Cu siguranță, nu ne bucurăm de o acoperire media pe măsura performanțelor realizate, însă rezultatele noastre sunt recunoscute de mediul sportiv, bucurându-ne constant de respectul cuvenit din partea oamenilor de sport și forumurilor din domeniu. Discuția vis-a-vis de expunerea mediatică este însă una diferită și într-adevăr, și noi considerăm că media din România ar trebui să își îndrepte mai mult atenția și resursele către acele sporturi care livrează rezultate.

2.      Din toate informațiile pe care le deținem, din păcate, tenisul de masă nu are o bază sportivă și nu există condiții prielnice pentru practicare, în condiții optime a acestui sport. Ce poate face statul în acest sens?

Poate una dintre cele mai stringente probleme ale tenisului de masă românesc, la ora actuală, este lipsa unei săli în București. Este cumva de neconceput faptul că un sport atât de performant, îmi permit să afirm acest lucru, fără urmă de falsă modestie, nu poate organiza competiții în capitala României, în anul 2017. Federația a participat și a câștigat licitația pentru organizarea Campionatelor Europene de Juniori și Cadeți din anul 2018 în România, realizare extraordinară pentru România, care nu a mai organizat această competiție de 60 de ani, alături de orașul Cluj-Napoca. Suntem în egală măsură bucuroși și foarte mulțumiți de parteneriatul cu municipalitatea orașului Cluj-Napoca în vederea găzduirii acestei competiții de mare anvergură la nivel european, însă nu putem să nu recunoaștem faptul că în lipsa Sălii Polivalente din Cluj-Napoca, România nu ar fi putut întruni condițiile necesare organizării unui eveniment de asemenea importanță.

Federația a făcut nenumărate demersuri, de-a lungul timpului, în vederea atragerii atenției autorităților, asupra acestei lipse majore, însă fără succes până la acest moment.

Cu toate acestea, tenisul de masă românesc are două centre olimpice, la Bistrița și Constanța, alături de alte centre naționale de antrenament aflate sub controlul Federației.

3.      Ce recomandări puteți face Ministerului  Sportului pentru a dezvolta practicarea acestui sport în România?

Cel mai important pas pentru susținerea tenisului de masă, în particular, și sportului românesc, în general, este dezvoltarea infrastructurii naționale. În consecință, eu consider că ar trebui să reprezinte principalul obiectiv, la acest moment, al Ministerului. Odată dezvoltată această infrastructură se va putea construi, se va putea clădi drumul către performanță.

4.      Ca un mare sportiv al Romaniei, domnule Romanescu, ce sfaturi puteți oferi românilor pentru dezvoltarea sportului în țara noastră? Ce poate face statul în acest sens?

Pe români i-aș îndemna să-și orienteze copii către sport, chiar dacă nu este vorba despre sport de performanță sau înaltă performanță. Practicarea unui sport aduce multiple beneficii în buna dezvoltare a copiilor. În ceea ce privește implicarea statului, ar trebui acordată o atenție deosebită orelor de educație fizică și sport din școli, disciplină care pare să fi ieșit complet din aria de interes a guvernanților. De asemenea, în lumina ultimelor discuții cu privire la manualele școlare pentru educație fizică, aș dori să fac o singură remarcă. Sportul se practică în sală, pe teren, nu se teoretizează în bancă. Consider că acest demers îndepărtează și mai mult copii de orele de educație fizică, nicidecum nu îi atrage.

5.      Ca parlamentar, domnule Romanescu, ce inițiative legislative aveți în vedere pentru cultivarea sportului în România?

Introducerea tenisului de masă în școli este un obiectiv pe care îl vizez. Din păcate, nu există, însă, o armonizare a programelor Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Educației și a Ministerului Finanțelor Publice.

În egală măsură, consider că este necesară revizuirea legii sponsorizării, lege care este la acest moment total lipsită de orice atractivitate pentru sponsori. Dacă lipsa finanțărilor, bugetele fiind  foarte mici,  sunt probleme grave cu care se confruntă sportul românesc, o lege coerentă a sponsorizării poate duce la acoperirea acestor lipsuri de la buget prin investiții ale sponsorilor.

6.      Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt motivele marilor eșecuri din ultimii ani ale sportului de performanță? Aici putem aminti doar numărul foarte mic de medalii câștigate de țara noastră, la ultima Olimpiadă?

Rezultatele slabe obținute la Jocurile Olimpice au creat un val de discuții în spațiul public, de nemulțumiri vis-a-vis de conducători ai forurilor sportive, acuzații și reproșuri. Ce nu s-a diseminat însă, în mod suficient ori eficient, este lipsa fondurilor care pot asigura performanțele constante. Îmi permit să trag aceste concluzii, în contextul în care bugetul Ministerului Tineretului și Sportului a fost diminuat considerabil.

Citeste si:  Moses imprumutat de catre Liverpool

Presa a acordat, în ultima perioadă,  o atenție deosebită sportului românesc, ca domeniu de activitate, ca industrie, dacă pot spune așa. Însă, subiectul s-a transformat repede în cancan și nu a atins, de fapt, principala problemă cu care ne confruntăm. Sportul de performanță nu se rezumă la participări la turnee finale și obținere de medalii. Drumul către prima treaptă a podiumului este lung și anevoios, implicând un consum continuu de timp și bani. Talentul și voința trebuie neapărat susținute de resursa financiară. Ca să rezum, nu poți avea înaltă performanță, dacă nu ești dispus să investești în creșterea și dezvoltarea sportivilor.

 7.      Ca membru al Comitetului Olimpic Român, cum se pregătește țara noastră pentru Olimpiada de la Tokyo? Sunteți mulțumit de implicarea statului în acest sens?

Așa cum am subliniat și mai sus, dar și cu fiecare ocazie care s-a ivit, consider că este lipsită de relevanță orice discuție punctuală cu privire la implicarea instituțiilor statale cu prerogative în acest domeniu. Până nu va exista o strategie coerentă de dezvoltare a sportului românesc, pornind de la așa presupusele banale ore de educație fizică, dar care ar putea genera o veritabilă masă de selecție, până la asigurarea unei infrastructuri naționale, și asta urmărind o serie de obiective clar stabilite în concordanță cu un buget suficient (diminuarea constant a bugetului nu poate aduce niciun fel de beneficii),  nu putem realiza o analiză pertinentă a implicării statului în niciun eveniment, cu atât mai puțin, evaluarea unei asemenea implicări.

Pentru noi, sportivi, federații și comitet olimpic ciclul olimpic este deja început, iar până la Jocurile Olimpice de la Tokyo mai este doar un pas.

8.      Care sunt evenimentele sportive importante din perioada următoare pentru tenisul de masă ?

Cel mai important eveniment din viitorul foarte apropiat sunt Campionatele Europene de la Luxembourg și toată atenția noastră se concentrează pe această competiției. Atât lotul național masculin cât și cel feminin s-au calificat în fazele finale, în urma unui turneu de calificare tur-retur. Meciurile de acasă, le-am jucat în incinta TVR, care ne-a pus la dispoziție studioul Pangratti pentru a-l putea transforma într-o veritabilă sala de joc. Meciurile s-au bucurat de un real succes, mai ales având în vedere că nu este ușor să aduci tenisul de masă la București, așa cum am subliniat deja. Modul inedit în care am ales organizarea, prezentarea și promovarea acestui turneu de calificare ne-a adus aprecieri din partea Federației Internaționale, fiind chiar invitați să prezentăm acest proiect la dezbatere pe teme de marketing cu ocazia Europenelor de Seniori desfășurate anul trecut, la Budapesta.

Campionatele debutează pe 13 septembrie și se vor încheia pe 17. Practic, putem afirma că suntem în linie dreaptă.

9.      In 2019 2018J se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Care sunt competițiile sportive de anul viitor sub egida Centenarului?

Tenisul de masă românesc sărbătorește centenarul Marii Uniri, în inima Transilvaniei, la Cluj-Napoca, acolo unde avem onoarea și responsabilitatea de a organiza Campionatele Europene de Juniori și Cadeți 2018. Suntem extrem de onorați și entuziasmați, în același timp, de posibilitatea pe care am avut-o în a contribui și noi, Federația Română de Tenis de Masă, la îmbogățirea evenimentelor realizate în acest context festiv pentru România. Câștigarea licitației reprezintă o veritabilă realizare atât pentru noi ca și Federație, cât și pentru sportul românesc, în general, iar noi vom face tot posibilul și vom aloca toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a ne ridica la nivelul așteptărilor când vine vorba despre un Campionat European, dar și pentru a marca, în stil propriu, cei 100 de ani de la Marea Unire.

Campionatele Europene de Juniori și Cadeți – Guimaraes 2017

Abia ce am revenit din Portugalia, acolo unde am participat la Campionatele Europene de Juniori și Cadeți din acest an. Deplasarea din acest an a avut un dublu scop, pe lângă susținerea sportivilor noștri și participarea la întâlnirile forumurilor decizionale ale ETTU (European Table Tennis Union), în calitate de Vicepreședinte al Federației Europene, m-am dus la Guimaraes doar ochi și urechi pentru a putea asimila cât mai multe informații și detalii cu privire la problemele de natură organizatorică ale unei competiții de asemenea nivel. Așadar deplasarea în Portugalia ne-a adus, pe lângă cele 8 medalii, și o contribuție deloc de neglijat la acel know-how de care avem nevoie pentru a ne asigura că, în 2018, Europenele vor străluci la Cluj.

În ceea ce privește medaliile, delegația României a obținut 8 medalii: Aur – Cristian Pletea – Juniori Dublu; Argint – Adina Diaconu, Andreea Dragoman, Tania Plăian, Mihaela Plăeașu, antrenor Petre Arnăutu – Echipe Junioare; Argint – Cristi Pletea – Juniori Simplu; Bronz – Cristi Pletea, Rareș Șipoș, Florin Spelbuș, Dragoș Oprea, antrenor Mădălin Ionașcu – Echipe Juniori; Bronz – Rareș Șipoș – Juniori Simplu; Bronz – Cristi Pletea&Adina Mihaela Diaconu – Dublu mixt; Bronz – Adina Diaconu – Junioare Simplu; Bronz – Elena Zaharia – Cadete Simplu.

Voi spune clar și răspicat, dar nu înainte de a-i felicita cu toată inima pe sportivi, antrenori și staff pentru rezultate, că, obișnuiți fiind să ne auzim imnul național în repetate rânduri la aceste Campionate, ne-am întors un pic dezamăgiți. Cu toate acestea, știm foarte clar ce avem de făcut cu toții și fiecare în parte, și vom face tot ceea ce ne stă în putință pentru ca în 2018 România să-și câștige partea, pe care o merită, de altfel, din aurul European.

Jocurile Francofonie 2017

            Jocurile Francofoniei, încheiate la finalul săptămânii trecute (27 iulie), ne-au adus patru medalii din tot atâtea posibile. România a fost reprezentată de către sportivii Alina Zaharia și Alexandru Manole. Aceștia eu câștigat aurul la dublu mixt și trei medalii de argint în probele pe echipe și de simplu. Aceste rezultate nu pot decât să confirme toate cele afirmate în rândurile de mai sus. Tenisul de masă este în prim-planul scenei sportive românești, pe o poziției solidă, pe care cu siguranță, pe viitor, va continua să o consolideze, nicidecum să o piardă.

(ancheteonine.ro)

Citeste si:  De Rossi accidentat doua saptamani

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.